Filtrul de polarizare (II)

27.05.2009
   Articolul anterior   Articolul urmator
În cazul de fata ca si în altele similare este preferabil sa se pastreze reflexele în apa. Mai de graba eliminarea reflexelor apei ar fi utila la fotografierea suprafetei de apa a unui golf cu apa curata, bine iluminata de soare, cînd elimnarea reflexlor acesteia permite observarea pestilor, a rocilor de pe fundul apei etc. De asemenea, este greu de imaginat un apus de soare, la mare, fara reflexe în apa, sau obiecte de cristal fara reflexe spectaculoase. Filtrul polarizant poate fi binefacator în unele situatii dar periculos pentru altele. Astfel, de exemplu, majoritatea frunzelor prezinta anumite reflexe. Utilizarea filtrului de polarizare la fotografierea în culori elimina aceste reflexe si conduce la imagini cu un verde mai intens, mai saturat. Utilizarea sa în alb/negru duce însa la redarea frunzelor cu tente de gri mai intense, mai sumbre, aparând o oarecare pierdere de relief. Filtrul de polarizare nu-si are de asemenea rostul la fotografie/ea strazilor, noaptea, dupa ploaie, când reflexele care apar, sunt dorite în majoritatea cazurilor, de catre cel care înregistreaza astfel de imagini. În general, totusi, culorile unui cadru oarecare se regasesc revitalizate la fotografierea cu filtrul respectiv. Unele culori, chiar terne, se regasesc oarecum ,,exaltate" prin suprimarea reflexelor parazite de la suprafata obiectelor, reflexe care au o influenta ,,diluantas asupra culorilor. Este si motivul pentru care numerosi fotografi profesionisti sustin ideea ca nu pot practic sa se dispenseze de acest accesoriu. Cer senin — Filtru de polarizare
Cerul senin emite lumina polarizata, dupa cum s-a mai aratat, într-o zona a carei directie formeaza un unghi drept cu linia ce uneste soarele cu punctul de observare. Plasând aparatul de luat vederi într-o pozitie orientata astfel încât sa cuprinda în câmpul obiectivului sau portiunea de cer care emite lumina polarizata, si controlând-o prin rotirea convenabila a filtrului de polarizare, se ajunge la urmatoarele rezultate: - în fotografia alb/negru, densitatea de gri a cerului creste iar norii izolati se detaseaza vizibil, întrucât nu emit lumina polarizata care sa poata fi redusa; se obtine aproape acelasi efect ca la utilizarea filtrului galben; - în fotografia în culori, albastrul cerului devine mai intens, iar norii se detaseaza mai bine de fond iar alte subiecte care se proiecteaza pe acest fons de cer senin, cum sunt florile, statuile, moumentele, cladirile de culoare deschisa etc. sunt avantajate de efectul filtrului d epolarizare asupra cerului senin ( v Fig 12 ) - la fotografierea scenelor departate illuminate de sus, sau lateral, prin eliminarea luminii polarizate reflectate de catre voalul atmosferic, se obtin imagini mai nete, diferitele planuri dispuse în adâncime se detaseaza mai bine iar culorile devin mai saturate ; - realizarea efectului de noapte prin filmari în timpul zilei este un alt rol al filtrului de polarizare pentru filmarile color.(v. Articol separat)
\"\" \"\"
Fig 12 Efectul de saturare a culorii albastre a cerului senin
Obs. Este interesant de remarcat faptul ca, desi densitatea cerului a crescut peretii casei au devenit mai luminoti. Filtru de polarizare - Filtru de polarizare
Se pot utiliza si doua filtre de polarizare cuplate pentru a realiza, de exemplu, stingerea completa a unui fascicol de lumina. Daca un filtru de polarizare numit "analizor" este cuplat cu un altul numit ,,polarizor" care este orientat astfel încât maximul polarizorului sa corespunda cu maximul analizorului, lumina trece liber. ( Fig 13 si Fig 14 – sus ). Daca la pozitia de maxim a analizorului corespunde o pozitie de minim pentru polarizor, lumina va fi practic complet blocata ( Fig 15 si 14 jos ). In pozitia intermediara lumina va fi proportional slabita pâna când între cele doua axe ale filtrelor va exista un decalaj de 90°. O pereche de filtre de polarizare care pot fi rotite unui fata de celalalt într-o montura comuna poarta numele de sistem DUHE.
\"\"
Fig 13 Filtre cu planurile de polarizare paralele
sus
\"\"
jos
Fig 14
\"\"
Fig 15 Filtre cu planurile de polarizare incrucisate
Acest sistem permite sa se execute fondu-uri în timpul filmarii având cele doua filtre montate într-o montura rotativa si prevazuta cu repere axiale. Spre deosebire de fondu-ul obtinut prin închiderea treptata a diafragmei fondu-ul realizat prin polarizare nu este însotit de modificarea claritatii imaginii si a profunzimii câmpului. Dar nu este însa obligatoriu sa se utilizeze doua polarizoare pe aparat. Utilizarea a doua filtre separate, unul montat pe aparatul de luat vederi iar celalalt pe o sursa de lumina poate duce la rezultate foarte interesante de dozaj a luminii. Filmarea în lumina polarizata poate elimina, de exemplu, reflexele provenite de la obiectele metalice si nemetalice indiferent de unghiul sub care se face filmarea. Astfel este posibil sa se filmeze pe directie frontala, tablouri în ulei lucioase, desene pe acetofan, documente sub sticla. Atenuarea reflexelor suprafetelor metalice cu ajutorul a doua filtre de polarizare, unul pe obiectiv si unul pe sursa, este ilustrat în Fig 16. Trebuie mentionat ca imaginile respective nu au fost post procesate, Se observa ca aenuarea reflexelor prin rotirea corespunzatoare a filtruluide pa aparat este însotita si de o închidere generala a densitatii generale a imaginii.
\"\" \"\"
Fig 16 Atenuarea reflexelor suprafetelor metalice
Probabil ca cel mai interesant efect obtenabil prin cuplarea a doua filtre este urmatorul: daca între doua polarizoare se introduce o materie transparenta (plastic, mica, celofan), structure acestor materiale va provoca fenomene de interferenta în straturi subtiri, care vor disocia lumina într-un mod policrom, foarte neuniform ( v. Fig 17 si Fig 18 ). Astfel, se poate ilumina un decor în lumina polarizata. Va fi necesar un singur polarizor pe aparatul de luat vederi si unul pe sursa de lumina pentru ca, de exemplu, o balerina îmbracata într-o simpla pelerina de material plastic sa capete în timpul dansului culori dintre cele mai surprinzatoare aflate într-o transformare permanenta. Asupra altor aplicatii ale filtrului de polarizare se va reveni în cu alte articole.

Fig 17 Umbra colorata a unei perechi de filtre de polarizare între care s-a introdus un capac de material plastic transparent

Fig 18 Imagine policroma obtinuta plasând între doua folii polarizante o folie de celofan mototolita
Aceste efecte au inspitrat-o pe artista germana Martha Hophner care a realizat asa numitele Obiecte luminoase, prin plasarea între doua filtre-folie polarizante a unor benzi de celofan (Fig 19) ) si iluminarea ansamblului din spate.
A
\"\"  C

Fig 19 Obiectele luminoase ale Marthei Hophner.
Fata de varianta A, varianta C având culori complementare se obtine prin rotirea unuia dintre filtre cu 90o. Într-o pozitie intermediara se obtin culorile din varianta B. 4. Filtrul de polarizare circulara
Este vorba de o varianta relativ recenta a filtrului de polarizare obisnuit. Acesta din urma opresten dupa cum s-a mai aratat, radiatiile care oscileaza în alte planuri decât cel al grilei sale si, evident, produce un fascicol formator de imagine alcatuit doar din radiatii aliniate aceasta. Un astfel de filtru poarta numele de filtru de polarizare liniara. Practica a aratat imaginea polarizata liniar care patrunde în aparat produce uneori erori ale sistemelor de expunere automata si autofocus ale aparatelor moderne. Problema a fost rezolvata prin inventarea filtrului de polarizare circulara. Pentru a nu intra în amanunte de mecanism al functionarii acestui filtru, adesea inutile pentru majoritatea utilizatorilor sai, se considera ca este suficient sa se retina urmatoarele: - filtrul de polarizare circulara are exact acelasi efect asupra luminii polarizate incidente ca si filtrul de polarizare liniara; - fascicolul formator de imagine care paraseste filtrul este format din radiatii care oscileaza în planuri elicoidale Fig 20.
\"\"

Fig 20 Actiunea filtrul de polarizara circulara (FPC)
  • astfel de imagini nu produc erori ale sistemelor de expunere automata si autofocus;
  • polarizarea circulara este posibila datorita faptului ca filtrul corespunzator este un sandvis alcatuit din doua piese: un filtru de polarizare lineara aflat de partea subiectului si o placa numita „sfert de unda” afalta de partea obiectivului care provoaca „rasucirea” radiatiilor polarizate liniar de filtrul anterior;
  • datorita structurii sale complexe filtrul de polarizare circulara este firesc, mai scump;
  • fotografii seriosi trebuie sa foloseasca filtrul de polarizare circulara daca doresc sa elimine orice risc de eroare ale sistemelor de automatizare mai sus mentionate.
Dan Bistriteanu
2 Comentarii
strugaru Gabriel
Buna ziua. Am un nikonD90 cu obiectiv macro de 40mm f2.8. Am cumpărat un filtru de polarizare circulara Hoya. Aparatul il folosesc in stomatologie. Setarile subt f25, wb pe flash, timp de expunere 200. Problema este ca nu imi anuleaza reflexiile blitului si nu pot sa vad profunzimea dintelui (dentina, fisurile...). Pp ca fiind amator nu stiu sa folosesc filtrul. Puteti sa imi spuneti unde gresesc? Mulțumesc
cornel
Foarte interesanta prelegerea Dvs despre acest subiect, de un real folos. M-atzi convins;pe toate obiectivele,CIRCULARE Hoya. MULTZUMIRI
Pagina  1
Adauga comentariu
Numele si prenume Email   
Comentariu
Cod de verificare:
Adresa de e-mail va ramane confidentiala si nu va fi afisata pe site.



http://www.price.ro - your shopping expert Preturi Camere foto cauti.ro Viziteaza magazinul F64.ro pe ShopMania ays.ro